21 February 2008

War and Peace

in urma unui cataclism de proportii uriase, sa zicem, fapt care ar duce la confruntarea fiintei umane cu tot felul de nenorociri (lipsa mancarii, lupta pt supravieturire etc),  ne dam seama cu adevarat ca exista doar doua feluri de oameni - in viata de zi cu zi sau pe timp de criza:

1) supravietuitorul cu orice pret! mutantul care crapa capetele altora pentru ca el sa supravietuiasca! nu are morala, nu mai are judecata, nu mai are suflet. este orbit de instinctul animalic de supravietuire!

2) cel care incearca sa supravietuiasca in felul lui, dupa credintele lui si morala sa. - cel caruia i se crapa capul.

desi nr 1 este asa si pe timp de pace si pe timp de razboi,exista, normal, 
cazuri in care nr 2 poate deveni pe timp de criza mutant nr1,  din atatea motive - credintele lui nu sunt atat de bine inradacinate pe cat crede, este o fire slaba, contradictorie, instinctul de aparare al familiei.. stiu eu..


Sfatul specialistului:

 

rareori va putea exista o comunicare reala intre doua persoane apartinand fiecare altei specii.  incercati evitarea comunicarii intrespecii decat la un nivel minim, poate necesar (ex:job) . 

Retineti!
o prietenie intre doi membri, Specia 1 si Specia 2 nu va fi niciodata posibila!
vor aparea neintelegeri, dorinte diferite, seturi de valori diferite!

 
08 February 2008

Ciorogarla Pui Prajit


trebuia sa mai zic ceva. m=am tot abtinut de luni intregi dar este un al 3lea lucru care face romanul ceea ce este: superficial.
si aici ma refer la consumatorii, de ex., de fast food.

nu sunt deloc fana a fast food-urilor dar prietenului meu ii plac asa ca mananc f rar iar in ultimul timp mai fur doar un cartof doi de la el.

dar ce ma deranjeaza este faptul ca fast-foodurile arunca o groaza de mancare si de oase in loc sa puna un loc special pentru oase si niste locuri unde sa pui mancarea ramasa.

dar nu ne asteptam la asta de la ei.

atunci hai sa facem noi ceva!

eu de fiecare daca o iau la mine, daca nu pt mine pt prietenul meu.

reactia normala (pe care o are si el de altfel) este rusinea.

"eee.. lasa acolo ca nu suntem asa amarati sa luam cu noi" -gandesc oamenii de obicei.

i pay it i take it!

si cine te vede? gasca de pipitze de 15 ani din mall? te faci de ras? vaii.. si=a luat sosul dulce acrisor!! :)

alta data pastrez oasele si le dau la vreun patzel iar daca nu voi manca ce a ramas dau unui cersetor sau unei batranici. multumirea lor valoreaza mai mult decat cum arati in fata unor necunoscuti (ca-ti iei propria mancare platita.. )

daca v-a ramas multa mancare puteti sa cereti unui vanzator o punga de hartie si luati ce aveti cu voi linistiti.. just like that.

e totusi ceva.. decat sa stiu ca arunc.

si pentru pofta buna: "Another gross fact: In a McDonald’s in Colorado Springs, cockroaches got into the milkshake machine and mice urinated on raw burgers."
de aici

mmmm :p


Sa mancam romaneste!


Ce natie ciudata suntem.

Romanul crede ca anumite chestii total tampite il fac sa para si sa se simta ca o duce bine. A trecut atata amar de vreme de la '89, se schimba generatiile si totusi nu si mentalitatile.

Ieri m-am certat cu o vanzatoare in piata. am luat un castravete si rosii si stateam cu punga mea de fash cu buline evident desfacuta sa mi le puna. ea insista sa imi puna intr-o punga de plastic. Eu ca va rog, puneti aici, ea ca nu! pana am insistat sa mi le puna si atunci s-a uitat la mine cu privirea aia: "e psihopata" si mi-a pus rosiile unde am vrut.

1st!  Tanti! Clientu' stapanu'!

2nd! cand eram mica, prin generala,  au venit de la tara rude cu mere si eu am fost cu ei in piata si eu am vandut cel mai repede toate merele (si erau foarte multe kg) pentru ca am fost draguta si zambeam si mai eram si cute!

3rd! pungi?! prin asta se crede romanul tare - ca are mii de pungi?!
In occident a inceput taxarea lor si aceasta decizie se ia in din ce in ce mai multe tari, dar romanul are pungi!


V-am mai zis acum vreun an ca ar fi bine sa incercati si cremele noastre romanesti (aici). veti fi surprinsi cat de bune si naturale sunt si contribuiti la economia tarii noastre si nu a altor tari.

Acum, ma gandesc, de ce nu facem acelasi lucru si cu mancarea?

In privinta fructelor, cel putin, ai mei de mica m-au invatat sa iau mere de la tarani si nu mere de-alea supradimensionate foarte shiny si pline de hormoni. daca ai mere naturale, cumpara de-alea! Ajuta taranul! Si corpul tau!

Dar nici eu nu realizez intotdeauna cate chestii cumpar instinctiv, de unele sunt constienta ca sunt mai bune, de exemplu lactatele: nu cumpar 
Hohland, Danone, ci de la firme romanesti. Si nu se compara, au gust!


Mancarea romaneasca inca mai are gust!

Sper sa-mi schimb obiceiurile si sa fiu mai atenta la ce iau.

iepurele aeroplan gras

  

De vreo saptamana cred Lola este dusa la Shimmy, un iepuras pufos de angora pentru a face iepurici multi si micuti.

Se pare totusi ca Shimmy, nu prea galant si cam lipsit de cunostinte si tact a inceput sa o cotzaie pe fatza pe Lola. Probabil  Lola s-a enervat si de-atunci tot fuge de saracul Shimmy.

In rest se pare ca pe langa fugaritul zilnic puturosesc foarte romantic in aceeasi cusca impreuna.
(daca totusi ma trezesc cu iepurici o sa va spun si daca vreti unul va trebui sa treceti un interviu live destul de serios sa stiti! i warn u!)

Oricum pentru ca mor de dorul ei si ma tot uitam la poze cu ea inca de cand am luat-o si mi-e asa drag de ea i-am facut un folder separat pe Flikr de cand era mica si pana la unele mai recente. 


.
01 February 2008

uituca si-n vise

m-am trezit acum din nani cu ideea ca tablia de la pat mi-a fost totimpul alaturi, si ca trebuie sa scriu cum eu m=am comportat foarte dragut cu tablia de la pat, si atunci cand am avut nevoie si ea s-a comportat frumos cu mine.

basically, nu am facut nici una nimic si avem o relatie perfecta.


cred ca ideea mea era una mai veche, dar nu stiu de ce m-am trezit simtit ca este asa o revelatie si trebuie sa spun lumii sa fie o revelatie pentru toti..

i don't know.. i do not know..

oricum ideea este ca daca te comporti nice cu obiectele din jur nici ele nu o sa-ti vina de hac. de ex., am dat ieri cu piciorul de o usa (:-s pain) si poate daca nu mai tranteam usa aia nu mi s-ar fi intamplat.
sau sa imi cada cutia cu toooatte pixurile pe jos. sau cand ma lovesc in coltzul de la blatul biroului.. aia doare..


dar treaba cu tablia era mai mult decat asta.. pacat ca uit cam 90 % cand ma trezesc...