the source of all evil
bine. lingura pentru supa... cutitul pentru taiat. ok.. dar nu metal ..lemn. dar furculita? un moft.. asta e..
nu mai vreau. vreau sa mananc orezul hawaian cu dejtele. si cu betisoare DOAR cand vreau sa fiu burgheza :).
e pur si simplu contactul direct cu mancarea...
nu e vorba de needucatie sau salbaticie sau .. regres.. sau ce stiu ce.. e vorba ca traim inca intr-o tara si intr-o perioada in care mancarea mai e cat de cat naturala si are gust.. si eu bag fier in ea si pe urma bag fieru in gura... yuck..
ideea de unelta este facuta sa iti usureze munca. well... furculita nu face nimic. fier.. uf.. vai.. si arata asa groaznic .. like .. evil-ish.. yes yes..
2) Jeroen Brouwers - "Rosu Ucigas" (de la Cotidianul, nr 7). recomand!
3) nu mai vreau NICI o masina in bucuresti. m-am saturat. am ajuns in starea cea mai dusa in care imi vine sa cad pe jos pe trotuar sa imi astup urechile sa nu mai aud claxonatul isteric si disperat. azi voiam sa lovesc cu izoprenul o masina pe la romana. dar nu fug prea repede, asa ca am lasat-o balta...
4) cineva trebuie sa demoleze Mes Amis! cine are un buldozer acasa sa ma contacteze! din-ala cu bila :D
MYLENE FARMER
sexicioasa, frumoasa, vag pornografica :) , mai mult decat vag sick.. ce mai.. e femeia perfecta!
prima oara am vazut-o pe Mylene in vidoclipurile de pe MCM. eram micuta. evident ma uitam pentru videoclipurile porn care mi-au ramas bine intiparile in minte :P . astfel Mylene oricum ar fi ramas pentru mine neuitata, chiar daca nu ar fi cumparat sor-mea in 1995 albumul Anamorphosee. dar o data cu el, m-am indreptat spre muzica, vocea ei divina (nu stiu daca mai e cineva care poate pronunta cuvantul "sexxxy" ca ea.. va asigur). un album din 1995 care numai a 90's nu suna. ( a big round of applauses!).
nu stiu cum sa ii descriu muzica. eu mai mult imi descriu mie insumi un album, o melodie dupa ce simt cand il/o ascult. si la Anamorphosee imi revin toate amintirile de cand a luat sora mea caseta, de cum o ascultam, as i worshiped Mylene... Simt ca ma doare un pic inima, ca atunci cand te gandesti la ceva drag pe care ai pierdut dar nu poti uita ever, strangi din umeri, inchizi ochii si zambesti.
am mai ascultat si alte albume, dar alea din 80 nu ma incanta, si avand in vedere ca Anamorphosee l-am ascultat in draci.. and i mean.. in draci.. atunci, il stiu a la corason si e nr1. :) .
+ am invatat de la Mylene mai multa franceza decat de la profesoara de f. din generala :)) .
revin Casa Ioana
pentru cei care nu stiu despre ce e vorba: pe scurt, nu fiti zgarciti, si dati hainele vechi, sau pe care nu le mai purtati, incaltaminte sau alte lucruri utile de care nu mai aveti nevoie. anul trecut am strans si bani, in jur de 4 milioane, si am reusit sa facem, eu si partenerul meu care vrea sa ramana anonim , o masa adevarata de Craciun. see pic above.
ori nu va place blogul meu si nu-l cititi, ori nu prea va pasa. as prefera sa fie prima varianta. acesti oamenii au sansa cel putin sa aiba iarna un loc in care sa stea. asta nu inseamna ca au ce manca sau haine groase de iarna. am fost placut surprinsa sa vad anul trecut ca oamenii purtau caciuli fulare manusi pe care eu le dadusem acum 2 ani.
nu este nevoie sa dati hainele/ banii/ other realted things prin mine. puteti merge direct la asociatie.
pentru detalii in ceea ce priveste Casa Ioana, mai jos aveti un articol pe care l-am scris anul trecut. so, lasati-mi un mesaj daca sunteti interesati!
ONG-ul Casa Ioana se ocupa cu furnizarea de adapost si sprijin pentru oamenii fara locuinta sau pentru cei care prezinta riscul de a ramane fara locuinta, avand ca punct central reintegrarea sociala. Casa Ioana este singurul azil de noapte din Bucuresti, ceea ce inseamna ca orice persoana fara adapost cu varsta de peste 18 ani, sau minori insotiti de parinti, care sa nu sufere de boli transmisibile sau psihice pot locui in Casa Ioana timp de maxim 3 luni. Asociatia pune la dispozitie 65 de locuri. Multi dintre oamenii strazii au avut candva o familie, o casa, un loc de munca, fara a-si imagina ca se vor confrunta cu astfel de probleme. Traiul pe strada devine un nou mod de viata. incearca sa supravietuiasca anotimpului rece, sa se obisnuiasca cu lipsa de hrana si imbracaminte si mai ales cu indiferenta, dispretul si respingerea acestora de catre oameni, devenind lipsiti de perspective. Cei care au noroc ajung la Casa Ioana, care insa nu le poate asigura si hrana zilnica si imbracaminte.
AMERICAN DAD
my dream house
pentru ca mi-e lene sa scriu :P am desenat. cam retard je sais... oricum. din copilarie am ramas cu ideea de casa in forma de ciupercuta.. nu stiu de ce.. poate un desen animat.. nu-mi amintesc.
nu o casuta mare, cateva camere. usa masiva din lemn (am visat odata ca usa de la camera parintilor era asa, dintr-un material foarte gros si scorturos, ca un copac, si inauntrul camerei era ca intr-o jungla. foarte misto. ).
in gradina se afla un iepuras. mda, stiu ca arata ca o cartitza zburatoare... iubiti-l asa cum e.. ideea: as fi vrut iepurasi in curte.. (posum taci).
am uitat sa fac la gard poarta.. am mazgalit pe urma.. :)
si copiii ar trebui sa fie copywriteri..
..atat mi- a trebuit sa aud ca sa vad imaginea respectiva si sa ma umfle rasul! .. :))))))) . genial plodu. eh, macar stim ca in capul lui el a mancat acea ciocolata cu furculita, si nu s-a mozolit tot pe maini.
...poate.. hmm. poate el chiar a mancat cu furculita.. si noi oamenii mari.. noi avem imaginatia prea bogata.. de fapt.. plozii sunt cei emancipati.. educati.. daa! si in reclama de la detergent.. de fapt asa se comporta plozii la masa.. dar noua ni se pare ca ...
..ioi..
copilul-botic
go figure.. i r have being tagged...
precizare: sunt o persoana tare moody. bucurestiul imi este tare drag si nu as vrea sa stau altundeva. dar cat de mult imi place - depinde de starea pe care o am.
cand sunt happy vad numai ce vreau eu sa vad. "When you look with your eyes Everything seems nice But if you look twice you can see it's all lies". Exact ca tipa asta, Lilly Allen, daca sunt foarte happy merg pe strada si totul e frumos in capul meu si viata e roz indiferent de realitate...
1. Trei locuri care imi plac in Bucuresti.
- straduta Hanul cu tei.
- drumul Unirii - Eroilor noaptea alongside Dambovita.
- Palatul CEC noaptea.
2. Trei locuri pe care le detest in Bucuresti.
- TNB - treptele din fata metroului
- e o zona mai sus de unirii.. in spatele celor doua benzinerii.. big deserted area plina insa de caini cam violenti de felul lor... am mers doar de cateva ori pe-acolo, si nu mai vreau. ever!
- Straduta Pipi (aia ingusta care face legatura intre Club A si Lipscani)
3. Trei localuri in care imi place sa ies cu prietenii. (nu vor fi tocmai localuri.. si nu neaparat cu prietenii..)
- la motoare
- carturesti (rare though.. )
- o terasa interioara undeva de la strada care pornese de la big mamu spre lipscani pe straduta din stanga undeva la un barulet care are si terasa pe straduta. destul de clar zic eu :)) :P. dar adevarata minune e micuta terasa interioara!
4. Trei lucruri pe care un occidental (urban) nu le-ar intelege la Bucuresti.
- fetzele triste din metrou
- cainii care te musca de fund si in centrul Bucurestiului
- lipsa initiativei de ingrijire si renovare a centrului vechi.
5. Cel mai de fitze cartier.
irelevant.
6. Cel mai urat cartier.
toate pentru ca nu sunt asa:
Tag vaduvelor. each! so.. sunt 3.
De rezerva este Vivi cel matur!