
pric-pric-pric!

cateva observatii

sunt baieti care il imita pe Mr Big. pentru ca respectul fata de sine este atat de scazut, si se simt niste fraieri, prefera sa adopte acea atitudine indiferenta, self confident, heartless. au suflet mare, dar rar ai ocazia sa descoperi acest lucru. isi joaca atat de bine rolul, incat isi parasesc prietenele intr-un mod uratel, gratie orgoliului de neclintit. fetele au de suferit nu numai la sfarsitul relatiei, ci si in timpul acesteia. fac pe cuceritorii, refuza invitatii, lasa oamenii sa inteleaga ca este o persoana tare ceruta si importanta, in timp ce el sta acasa si se joaca in retea.
well... this could go on forever :)
cand eram mai mici, eu si sora mea (fata al carei prieten doarme cu iepure pe cap, u remember!) am desemnat cele mai haioase cuvinte:
1) puricel
2) chibrit
3) rucsac
apoi cu un prieten am facut variante ale acestor cuvinte in french si italiana :)
puricelle, puricello, qui-britte, ruque-saque etc :)
growing up sucks
penarul preferat, eram cred ca a 5a, era mov, si era maare. era dreptunghiular, si dupa ce il deschideai, mai avea inca 2 parti care se deschideau si ele. era un penar mov si gras, pe care il indesam cu carioci, si creioane colorate, si gume, si copiute. avea si un buzunar- plic, care se inchidea cu o capsa. si acolo tineam agrafe, biletele si alte alea. a fost un penar grozav, nu stiu cati mai aveau unul asa frumos. (avea dinozauri pe el, mici si deshi :)) )
penar.. suna oribil. .cand zic un cuvant - pe care nu l-am folosit recent - de multe ori, incepe sa imi sune fishy.. penar.. ih!
oricum. si colegii mei aveau si creioane cu mina, cativa, aia mai cool asa, dar eu si in ziua de azi le urasc. mai.. tii creionul in mana, si il simti cum scrie pe foaie, e ceva mult mai personal decat metalul ala, nu stiu sa explic.
somewhere along the way, penarul a ramas uitat in ce stiu ce loc... si hotarata fiind sa nu devin o muiere serioasa, lipsita de entuziasm si pleostita, imi voi lua un penar a.s.a.p. !
d'ale tiganilor
Post a Comment On: blogul multicolor si perpendicular
Nu ai mai postat nimik?! Sper ca e pentru ca esti busy.
p.s.:
Maria

bunicul si amintiri despre colegi
eu si tata :))
pom pe garaj

za ivil duck

si, dupa cum zice, ana, putina arta :)

cu palaria bunicii
Goldie
20 vs 50 vs ugly
dar o doamna care pana acum a jucat roluri de mama, sau de femeie de varsta a doua, cand i se propune un rol de bunicuta? :( m-as deprima cumplit.
si cel mai nasol: oare cum se simte un actor/ o actrita, care fiind deja foarte urat/ urata, trebuie sa joace rolul unei persoane foarte urate? si cum ii explica regizorul cat mai finutz rolul persoanei respective? nu stiu...
nu imi place sa ma prind de personalitatea cuiva doar uitandu-ma la acea persoana. imi place sa ma uit la oameni si sa imi inchipui EU cum sunt ei de fapt, total diferiti de ce arata lumii. cand pustoaica tigancusa din autobuz mananca seminte scuipa si injura, iar gagica din mall deschide gurita aia spurcata si realizezi ca e doar un plastic ambulant la fel de lipsit de personalitate ca si hainele ei "in tendinte", i feel betrayed.

Casa Ioana
multumiri si pupici:
- mariucai si binefacatorului ce doreste sa ramana anonim :P, care m-au ajutat astazi cu masinile si cumparaturile si impartitul si mancare si tot.
- tuturor celor care m-au ajutat fie cu haine fie cu bani. am reusit sa strang muulti saci de haine si 20 de milioane de lei. 14 s-au dus pe haine. 5 pe cumparaturi si unu a mai ramas. o sa mai fac rost de niste bani, si cred ca mai dau inca o tura prin europa.. a 4a.. sa mai iau ce nu am mai apucat.

cum a iesit ?
nu tocmai cum planificasem. am ajuns cu cateva ore mai tarziu. am pregatit supa pt toti .. si in loc sa stam sa termine cu mancarea, din cauza lipsei de timp, am zis sa pregatim hainele. si pana la urma s-a facut dita mai coada la usa, o vaga imbulzeala... unii la sfarsit nu au mai prins.. la un moment dat mi s-a reprosat ca ce firma sunt eu, daca ii dau doar atat :)) .. oameni si oameni. au fost si persoane tare dragute, care m=au si ajutat (multumesc mihai :) ), si unele mai putin, precum unul care s-a ofticat ca nu am cumparat 3 calculatoare pt copiii lui :)). nu a inteles ca din banii pe care ii dadeam eu pe un calculator am luat si haine si mancare si tot :) .. deh.. ce firma sunt eu :))

cu pozele am stat mai prost, datorita lipsei de timp. am facut la sfarsit cu cativa copii. cel mai tare a fost Raul, pustiu smecher in verde din mijloc. tare tare simpatic:


acum sunt vag stresata si obosita, un pic deprimata datorita lipsei de organizare dar si multumita cumva ca am dus treaba la capat. phiu
ugly but happy

plapandel si-a gasit fomee! s-a casatorit in secret cu pensula joujou!
cateva despre joujou: fire artistica, se imbraca numai in verde (de altfel culoarea ei preferata) nu-i plac mustatile nici foaia aspra, culorile de proasta calitate sau trebentina, si o uraste pe matza care a dat-o afara din casa.
destinul a adus-o insa la Plapandel cu diacritice..
Gorgeous Photos © Yoli
magazinele trecute in prezent
acum sunt all over, dar noi nu le mai observam. sunt ca niste aurolaci. nimeni nu le vrea, nimeni nu le acorda atentie.
ascunse printre magazine fitoase, cu termopane, magazinele trecute isi asteapta tacut disparitia.
mai sunt si acele magazine precum Nufarul, care desi isi modernizeaza aspectul, nu vor sa renunte la acel scris clasic alb, cu litere specific >1989.
peste 50 de ani, o sa vina nepotii la mine.. si o sa zica.. "vai mamaie, tu ai prins comunismul, ce baba esti! cum era? "
si eu voi spune: "eee, maica, am prins doar 4 ani, nu mai tin eu minte mare lucru, eram mica. Nu mai tin minte decat borcanele de iaurt si uniforma scolara si cand am fost eu deghizata in broasca in grupa mica (aia mica din poza alb negru. oac oac!)"

si le voi spune ca parintii mei au prins comunismul, dar lor abia o sa le pese de mine, si de parintii mei deloc. si o sa le arat poza de mai jos, eu cu un specimen nu pe cale de disparitie, cum era atunci, in 2006, ci deja de mult disparut.
what's wrong with this picture?
PLAPALNDEL (cu diacritice)
dar noi il iubim pe plapandel cu diacritice asa cum e.
nuuu plapandel, nu esti gras.. nu mama, nu ai cap de dracusor.. (sau de curcan dupa cum imi zice mona). nu mami..
(se vede ca are ceva pojar si de-aia e asa rosu de furie.. )
FRONT
IPOSTAZA ROMANTICA (GAY)
Gorgeous Photos © Yoli
shoppingul pasiunea mea (not)
sa merg la cumparaturi este ceva groaznic pentru mine si o activitate rara si inumana, in principal datorita scoliozei,pentru ca dupa maxim o ora de uitat prin magazine ma rupe durerea de spate, mai tre sa car si geaca, geanta grea. :(
sensul I al cumparaturilor: caut x care sa fie asa si asa si asa, si da si cauta.. adica nu ma refer la sensul II, cumparatul produsului x ca e dragut dar nu imi propuneam dinainte sa il iau but i'm a woman and i can;t help it.
Este acel tip de cautare a unui anumit lucru, pe care, pentru ca nu este "in tendinte" si alte cuvinte suparatoare de acest fel, nu il gasesti usor.
Oricum, in cadrul tipului II de cumparaturi, am avut marele noroc de a gasi o perie de lemn, la un pret rezonabil (~130 000), avand in vedere ca pana atunci cautasem in draci si vazusem de la 250 000 la 1 milion. (si nu stia sa te spele pe dinti, sa sa cook dinner sau sa iti dea bani de buzunar).
e mandra ;;)

si acum urmeaza partea interesanta. iau sa problez 2 paltonase intr-un magazin, si unul dintre cei care indrumau pe=acolo, ~ 35, iesit parca de la concurs de greutati + armata, incepe: "care vreti? care culoare? ce marime? e bun? " problez unul, nu=mi place, il problez pe al doilea, mi-e mare, mi-l ia din mana :-s imi da altul mai mic, ii zic ca nu=mi plac, iar mi le trage din mana le pune super repede la loc. am ramas masca. parca era dat pe farward si vag brutal.
asa ca din experienta mea, destul de restransa totusi, am facut un top 4, subiectiv evident, al magazinelor al caror vanzatoari m-au panicat cel mai tare:
1) castiga deatasat Meli Melo, cu dusele alea care cum intri te intreaba enervant cu ce te pot ajuta... oricum asta este valabil in cazul oricui ma ia cu asa ceva cand intru in magazin. SHUT THE PIEHOLE! intreb eu daca am ceva de intrebat.
2) Only, unde anul trecut am fost fugarita de o vanzatoare in tot magazinul :-s tot cu ajutatul si astea. She freaked me out.
3) un stand de la Cocor, no name, unde vanzatoarea efectiv a inceput sa tipe si m=a panicat asa de tare ca am luat un tricou f f urat doar sa ma lase in pace :)). M-AI TRAUMATIZAT FOMEE!
4) dusul asta muschiulos de la Castro.
si daca tot suntem aici, nu ma pot abtine sa nu fac un top si al barurilor cu chelneri dusi, care totimpul imi iau ginul tonic cand inca nu l=am terminat.
1) Ceainaria Randez-Vous. Unde chelnarita (una guraliva, ~ 19 ani, par mare cret), dupa ce comandam ceaiul, ne baga pe gat fara sa cerem o prajitura care ne zice ca e 25 000. Noi ziceam ca o impartim, ea insista sa ne mai aduca una :)) . lui Gretel nu ii place cum arata prajitura ei, si ii cere una ca a mea. ea draguta ii schimba prajiturica. nota de plata: 270 000!!. ceaiul 85 0000, iar prajiturile.. 95 000 una!!!!!!!! sa mai zica lumea ca nu sunt diplomata ca ne=am abtinut amandoua sa nu ii sarim lu aia in par! ne-a zis OUASHCINCI DE MII ca sa intelegem noi 25 nu 95. bitch.
2) Cafeneaua Actorilor, unde eram cu un prieten acu doua veri, si chelnarita statea in fata noastra totimpul, si cum mai lua el o gura de bere din pahar, ea statea cu berea in mana si mai turna un capacel de bere :)) iar mie mi-a luat farfuria cand inca eram cu pizza in mana :)))))
3) un ospatar idiot de la restauratul de la cota 1400, care a tipat la mine ca de ce am comandat numai ceai cand e pranz ( in meniu aveau numai scarbosenii innecate in prajeala sau unturi. gretzos). :(
4) toti chelnarii care mi=au luat ginul tonic cand mai avea inca un sfert, sau chiar jumatate
gigis
bine.. she has that typical teacher style..
si ma gandeam eu.. ca poate noi nu suntem unici ca infatisare.. besides twins etc
poate suntem asa niste marionete, si suntem condusi de niste oameni influenti, not gods, not jews, doar oameni f puternici si cu destule fonduri si ceva brain.
si oamenii astia, sa le zicem gigis, au condus dintotdeauna lumea, prin mostenitori etc, si au in stoc multe modele de chipuri. multe multe. si tot fac modele noi. astazi de exemplu se poarta modelele anorexice. gigis influenteaza astfel lumea modei si infatisarea fotomodelelor.
deci oamenii sunt creati dupa diverse modele. O data la 10 -20 de ani, cand raman fara modele, folosesc modele deja uzate.. bine, mai dau un bobarnac peste nas sa fie mai carn, departeaza un pic ochii .. si gata modelul! de-asta seamana profa cu piji. de fapt, profa a fost prima, si piji model refolosit.. si perfectionat :). tehnologia..
si daca inainte stateau si dadeau cu mana bobarnacul, si modelau singuri, astazi probabil fac totul pe niste calculatoare super performante.
a-gu.. oaaa!!!





















